Cine suntem?





Mesajul Președintelui


     În ultimele două decenii, România a visat, aidoma păsării Phoenix, să renască din propria cenuşă. Era firesc ca după toate aceste vise, izvorâte din tensiunea vieţuirii unor momente cu adevărat istorice, românii să se trezească la realitate şi să înceapă a construi un proiect de ţară: unul adecvat epocii în care trăiau, potrivit împrejurărilor în care se aflau, corespunzător aspiraţiilor unei naţiuni care şi-ar fi dorit să fie recunoscută ca una europeană, fără a fi pregătită însă, în vreun fel, pentru acest demers. Aşa a început "aventura incredibilă" a democraţiei româneşti.
     În drumul ei spre integrarea europeană, aflată permanent sub presiunea instituţiilor internaţionale, România a fost obligată să se angajeze pe drumul reformelor, însuşi conceptul de "reformă" devenind, pentru mulţi români, un adevărat mit, o veritabilă obsesie. Dar procesul s-a dovedit (şi se dovedeşte încă) a fi unul lent, de o calitate îndoielnică, rezultatele lui fiind, cel puţin până acum, relativ modeste. Condiţiile impuse României de Uniunea Europeană au reprezentat - fără tăgadă - un factor dinamizator pentru reformarea structurilor interne. Dar, cu această ocazie s-a evidenţiat, o data mai mult, insuficienta capacitate instituţională şi administrativă a structurilor democraţiei româneşti.
     Iată de ce, în acest complex context, modul în care factorii decizionali s-au implicat în "modelarea" societăţii româneşti în ansamblul ei constituie o importantă temă de studiu - majoră pentru specialişti, cel puţin preocupantă pentru segmentul vigilent al societăţii civile. 
     Consolidarea democraţiei, implementarea practicilor de bună guvernare, dezvoltarea sistemelor de justiţie şi a celor anticorupţie în ţările subdezvoltate sau în cele aflate în tranziţie, au absorbit bilioane de euro şi dolari, un sprijin substanţial (financiar şi tehnic) fiind acordat din exterior. Suportul extern a obligat participanţii să adopte, să implementeze şi să internalizeze valorile democraţiei liberale; schimbările înregistrate diferă însă de la o ţara la alta, atât prin viteza de implementare, cât şi prin calitatea lor. 
     Este limpede că trecerea de la regimuri "hibride" la democraţii de "calitate superioară" nu este un proces simplu, cu evoluţie uniformă şi previzibilă. De aceea, în cadrul conceptual impus de necesitatea analizei judicioase a reformelor, cercetarea comparativă joacă un rol de maximă importanţă. Din această abordare apare fără echivoc concluzia conform căreia aplicarea "rule of law" este o componentă obligatorie a unor ample şi complicate procese, ea presupunând existenţa unor schimbări fundamentale ale moralităţii politice, legea fiind întotdeauna chemată să protejeze libertăţile politice şi civile ca factori determinanţi pentru asigurarea premizelor întăririi drepturilor cetăţenilor vizavi de stat. Pe de altă parte, daca o guvernare este "ruled by law" atunci înseamna că există voinţa politică necesară pentru ca fenomenul corupţiei să fie limitat drastic. Aplicarea "rule of law" presupune ca instituţiile justiţiei să fie oneste, competente şi eficiente, ele fiind chemate să garanteze drepturile cetăţeneşti, adică esenţa democraţiei, scop care necesită instituţii ce funcţionează exclusiv după legi şi care îşi au însăşi originea în sisteme de legi. 
     Respectînd avertismentul lui Marc Bloch ("să evităm să facem din cuvântul politică un sinonim al superficialului"), CARJPS îşi propune să încurajeze cercetătorii, dar şi practicienii, în studiul conceptului de "rule of law", dar şi al dinamicilor vieţii politice şi al influenţelor majore ale politicului asupra socialului. Aşadar, sociologia statului, a cetăţeniei, dar şi a comportamentelor politice intră, şi ele, în zona de interes a Centrului. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât abordarea acestor domenii - cu rigoare şi obiectivitate strict ştiinţifică - permite obţinerea unor răspunsuri la interogaţiile acute ale timpului nostru. 

Anca Untu Dumitrescu
Preşedinte CARJPS













Realizare si administrare