Nivelul de încredere a cetățeanului
în actul de justiție





Abordarea temei trebuie să fie una principal sociologică, prin identificarea cauzelor ce au condus la stadiul actual al unui nivel destul de redus în ceea ce priveşte credibilitatea puterii judecătoreşti.
Aspectele de ordin juridic ce conduc la această percepţie a justiţiei se impun de asemenea a fi analizate. Formal, existenţa unor părţi cu interese contrare în cadrul procedurilor judiciare - reclamant/pârât, infractor/victimă - ar putea explica blamarea actului de justiţie de către cel care pierde în urma hotărârii judecătoreşti. Sunt însă şi unele percepţii negative pornind de la maniera în care este percepută justiţia din sala de judecată - de la gradul de cultură juridică al justiţiabililor (cu numeroase cazuri în care părţile nu înţeleg procedurile judiciare, regulile pe care trebuie să le aplice judecătorul, simţindu-se astfel nedreptăţiţi de anumite soluţii sau proceduri) de la procedurile greoaie, cu durată mare în timp, de la managementul defectuos al şedinţelor de judecată, de la maniera de abordare publică a actului de justiţie, inclusiv de către politicieni, de la existenţa şi frecvenţa actelor de corupţie în legătură cu actul de justiţie.
Abordarea reformei în justiţie prin măsuri ce nu se fundamentează pe o analiză serioasă a cauzelor diminuării calităţii actului de justiţie ori a cauzelor diminuării încrederii în justiţie poate avea efectul contrar celui urmărit de legislator, câteva exemple de iniţiative legislative "reformatoare" lansate în practică (în special mutaţii în ceea ce priveşte competenţa instanţelor de judecată, la care s-a revenit ulterior ca urmare a cvasiblocării sistemului judiciar) fiind argumente solide în acest sens.













Realizare si administrare