Seminarii





                               

Call for Papers 

CURŢILE CONSTITUŢIONALE ŞI PROCEDURA ÎNTREBĂRILOR PRELIMINARE ADRESATE CURŢII DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE 

Seminar în memoria Doamnei 
Gabriella Angiulli

organizat de
Centro di Studi sul Parlamento, LUISS Guido Carli din Roma,
în colaborare cu 
Centro interdipartimentale di ricerca e formazione sul diritto pubblico europeo e comparato, 
Universitatea din Siena

28-29 Martie 2014


Loc: LUISS Guido Carli, Roma, Italia
Moderatori: Maria Dicosola, Cristina Fasone, Irene Spigno

Într-o epocă a globalizării pieţelor, politicii şi dreptului, procesul integrării europene cunoaşte o dezvoltare fără precedent. Departe de a implica doar armonizarea legislaţiei naţionale în baza unor principii comune, acesta stă la baza transformării naturii sistemelor constituţionale europene. De altfel, după cum arată numeroşi cercetători de renume, în prezent, sistemul de surse şi curţi organizat pe mai multe niveluri redefineşte graniţele dreptului european, care cuprinde acum o dimensiune constituţională inerentă.

În acest cadru, fenomenul aşa-numitului ‘dialog’ între instanţele naţionale şi europene este deosebit de relevant şi ar trebui ‘luat în serios’, pentru că are un impact semnificativ asupra protejării drepturilor fundamentale ale persoanei. În rândul instrumentelor folosite în cooperarea dintre curţile europene, procedura întrebărilor preliminare adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de către Curţile Constituţionale joacă un rol esenţial.

Curţile Constituţionale sunt instanţe sui generis datorită procedurilor referitoare la numirea, structura şi funcţionarea lor; în majoritatea statelor membre ale UE, acestea sunt implicate într-un 'dialog' direct – prin intermediul procedurii întrebărilor preliminare, aşa cum s-a întâmplat, recent, în cazul Consiliului Constituţional din Franţa (Decizia nr. 2013-314P QPC, 4 aprilie 2013) sau al Tribunalului Constituţional din Spania (Ordinul ATC 86/2011, 9 iunie 2011) – sau indirect cu Curtea din Luxembourg, aşa cum s-a întâmplat în cazul Bundesverfassungsgericht din Germania (Decizia nr. BVerfGE 37, 271, 19 mai 1974 şi Decizia nr. 2 BvR 2661/06, 6 iulie 2010). CJUE şi Curţile Constituţionale naţionale cad deseori de acord asupra interpretării legislaţiei europene şi a legilor naţionale (constituţionale) însă uneori apar şi conflicte în privinţa jurisprudenţei, mai ales atunci când unele drepturi trebuie să fie armonizate cu obiectivele integrării europene (a se vedea, de exemplu, mandatul european de arestare, directiva privind reţinerea datelor şi, nu în ultimul rând, aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, aşa cum s-a întâmplat în cazul Melloni: Dosar C-399/11, 26 februarie 2013).

Această problemă a constituit tema tezei de doctorat alese şi atribuite, în 2009, Gabriellei Angiulli, căreia îi este dedicată această conferinţă. Trecută în nefiinţă în martie 2013, Gabriella Angiulli a fost doctorand în cadrul Universităţii din Siena şi asistent universitar în cadrul LUISS Guido Carli, instituţie de învăţământ pe care a absolvit-o, cu o disertaţie în domeniul dreptului public, în 2008.

Printre cercetătorii care şi-au confirmat participarea la conferinţă se numără: Thomas Beukers (European University Institute), Francesco Cherubini (LUISS Guido Carli), Monica Claes (Universitatea din Maastricht), Melina Decaro (LUISS Guido Carli), Tania Groppi (Universitatea din Siena), Nicola Lupo (LUISS Guido Carli), Giuseppe Martinico (Centro de studios políticos y constitucionales-Scuola superiore Sant’Anna, Pisa), Oreste Pollicino (Universitatea Bocconi), Robert Schütze (Durham Law School).

În prima zi a conferinţei, vineri, 28 martie, contribuţiile vor fi prezentate şi discutate doar în limba engleză. Secţiunea de dimineaţă va fi dedicată analizării relaţiei dintre Curţile Constituţionale ale statelor membre, CJUE şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Secţiunea de după-amiază va cuprinde un workshop al tinerilor cercetători (doctoranzi şi cercetători post-doctorali), bazat pe prezentările din cursul dimineţii. A doua zi a conferinţei, ţinută atât în engleză, cât şi în italiană, în cursul dimineţii de sâmbătă, 29 martie, se va ocupa de atitudinea Curţii Constituţionale din Italia faţă de procedura întrebărilor preliminare.

Vă invităm să ne trimiteţi propunerile dumneavoastră de articole privind jurisprudenţa uneia sau mai multor Curţi Constituţionale din statele membre UE care s-au folosit de procedura întrebărilor preliminare; articolele se pot referi, de asemenea, la o decizie sau un set de decizii specifice pronunţate de Curţile Constituţionale într-un anumit domeniu ‒ de exemplu, identitatea constituţională a statelor membre ‒ întemeiate pe întrebări şi decizii preliminare. Sunt binevenite, de asemenea, rezumatele privind Curţile Constituţionale care nu au adresat până acum întrebări preliminare, care ar putea descrie jurisprudenţa relevantă în care a fost ridicată problema întrebărilor preliminare, dar în care acest instrument nu a fost folosit.

PROCEDURA DE TRIMITERE A REZUMATELOR: Persoanele interesate să prezinte o lucrare pe această temă, mai ales doctoranzii şi cercetătorii post-doctorali, sunt invitaţi să ne trimită un rezumat (max. 500 cuvinte), însoţit de un CV, până pe 22 decembrie 2013, la preliminaryreference@gmail.com. Candidaţii vor fi înştiinţaţi despre rezultatele procesului de selecţie până pe data de 10 ianuarie 2014. Termenul limită pentru trimiterea lucrărilor integrale la preliminaryreference@gmail.com este 28 februarie 2014. Organizatorii asigură masa şi cazarea (una sau două nopţi) pentru participanţii care vor prezenta lucrări în cadrul conferinţei.

În urma unui proces de evaluare de tip peer-review, lucrările ar putea fi publicate în LUISS School of Government Working Paper Series: http://sog.luiss.it/it/ricerca/working-papers.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să le contactaţi pe Maria Dicosola (mdicosola@luiss.it), Cristina Fasone
(cristina.fasone@eui.eu) sau Irene Spigno (spigno@unisi.it).













Realizare si administrare